Certificatele de stare civilă obținute în străinătate, precum cele de naștere, de căsătorie sau de deces, se transcriu în registrele române prin cerere la serviciul de stare civilă competent sau la o misiune diplomatică. Ai nevoie de actul original, tradus și, de regulă, apostilat. Pe BuletinNews găsești explicații despre drepturile și procedurile cetățeanului.
De ce transcrii certificatul
Un act emis în alt stat nu produce, în mod automat, efecte în evidențele românești. Transcrierea îl înscrie în registrele de stare civilă din România, iar după aceea poți obține certificat românesc și poți folosi actul la instituții, la școală, la notar sau pentru documentele de identitate.
Ce documente pregătești
- cererea de transcriere, în formularul cerut de instituție;
- certificatul original sau copia legalizată, în funcție de procedură;
- apostila sau altă formă de supralegalizare, dacă statul de emitere o cere;
- traducerea legalizată în limba română, făcută de un traducător autorizat;
- actele de identitate ale solicitantului;
- alte documente cerute în cazuri speciale, de pildă dovada schimbării numelui.
Apostila și supralegalizarea
Apostila este o ștampilă care confirmă că actul e autentic și poate circula între statele care aplică aceeași convenție. Există și certificate multilingve, care în unele situații nu cer traducere. Verifică la instituție ce formă se acceptă pentru țara din care vine actul.
Unde depui cererea
Poți depune cererea la primăria, mai exact la serviciul de stare civilă, de la ultimul domiciliu din România sau de la locul de reședință, după caz. Cetățenii care locuiesc în străinătate se pot adresa misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din statul respectiv. Întreabă ce program are fiecare instituție și dacă ai nevoie de programare.
Cum decurge procedura
- depui dosarul complet la ghișeu sau prin canalul acceptat de instituție;
- funcționarul verifică actele și, în unele situații, cere avizul unei autorități superioare;
- după aprobare, se face înscrierea în registru;
- ți se eliberează certificatul românesc, la cerere.
Termenele diferă în funcție de complexitatea dosarului, așa că întreabă încă de la depunere cât durează de obicei.
Probleme frecvente
- numele scris diferit între acte, din cauza alfabetului sau a transcrierii;
- lipsa apostilei sau o traducere făcută de cineva neautorizat;
- date incomplete, precum locul nașterii sau prenumele părinților;
- acte vechi, greu de citit sau cu ștampile șterse.
Dacă apar neconcordanțe, cere îndrumare și pregătește documente doveditoare, pentru ca funcționarul să poată completa corect dosarul.
Instituțiile implicate
Procedura ține de mai multe autorități, de la serviciile de stare civilă și evidența populației până la ministere și misiuni consulare. Pentru o imagine de ansamblu, citește despre instituțiile statului și rolul lor.
Ghidurile BuletinNews despre drepturile cetățeanului subliniază că o procedură mai puțin cunoscută devine simplă dacă o iei pas cu pas.
Nume și prenume: o atenție specială
La transcriere, numele din actul străin trebuie să corespundă cu cel din actele românești. Dacă diferă, funcționarul poate cere explicații sau documente care dovedesc identitatea. Verifică înainte de depunere scrierea fiecărui nume și a fiecărei date și corectează ce se poate corecta în statul de emitere, pentru că rectificările ulterioare cer timp suplimentar.
Recomandare practică
Înainte să mergi la ghișeu, sună sau verifică pe site-ul instituției lista exactă de documente și întreabă dacă acceptă copii sau doar originale. Pune totul într-un dosar, cu câte o copie la fiecare act, și păstrează dovada depunerii. Pentru alte proceduri, reia explicațiile de pe BuletinNews.
